PREZENTARE LOCALA
Primaria MIHAI VITEAZU
UTILITATI:
ECONOMIA LOCALA:
Istoricul localitatii
Comuna Mihai Viteazu a avut un rol memorabil de-a lungul istoriei ca punct geografic important in derularea unor evenimente istorice. Taranii din Scaunul Aries au participat la rascoala lui Horea, Closca si Crisan. Prin comuna Mihai Viteazu a trecut si Avram Iancu, impreuna cu motii din Apuseni, la Revolutia de la 1848.
Vechimea elementului uman pe teritoriul comunei Mihai Viteazu, s-a constatat mai ales cu ocazia sapaturilor arheologice care s-au facut in apropierea Cheilor Turzii si pe Dealul Alb din satul Cheia.
La sapaturile efectuate in anul 1989 s-au descoperit obiecte din diferite epoci: unelte din piatra si os, ceramica simpla si pictata, resturi de arme din bronz, oseminte de om si animale domestice. La Cornesti, pe dealul "Aurarul", s-au descoperit obiecte de podoaba (bratari, margele), unelte, precum si un depozit cu piese de bronz, apreciabil ca marime. Multe din aceste obiecte sunt localizate istoric, pe la inceputul epocii feudale, insa fara determinari concrete.
Cercetarile efectuate la sfarsitul sec. XIX-lea au conchis ca pesterile din Cheile Turzii au fost locuite incepand cu epoca de piatra, apoi in cea a bronzului si a fierului.
O conceptie noua si aproape definitiva, cu privire la istoricul zonei, a rezultat de pe urma sapaturilor si a vastelor investigatii facute cu competenta stiintifica de catre arheologul Nicolae Vlassa, sef de sectie la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca intre anii 1966-1971, astfel ca fata de cele 32 de pesteri cunoscute, s-au mai descoperit inca 28 pesteri si firide. S-a concluzionat atunci, ca cele mai vechi urme apartinand paleoliticului inferior (cca. 600.000 i.e.n.), au aparut in preajma cheilor, la intrarea dinspre satul Cheia, pe Dealul Alb. Aici s-au descoperit, intr-o straveche pestera formata in alabastru, o locuire a omului primitiv, cu vetre de foc si unelte de silex, apartinand Culturii Prund. Tot pe Dealul Alb s-au descoperit fosile ale unor animale preistorice: rinocer, elefant si o specie de cal salbatic.
In zona unde se afla in prezent caminul cultural si in imprejurimile satului Mihai Viteazu, la numai 2 km sud-vest de Potaissa, s-au descoperit urme ale unor constructii din caramizi, ceramica romana, obiecte marunte, sarcofage de piatra si obiecte din morminte (vase, monede). Unele dintre monumentele epigrafice si sculpturale care existau la casa Wolf, au fost aduse din ruinele castrului de la Potaissa.
Continuand firul descoperirilor de pe teritoriul actualei comune Mihai Viteazu, se poate mentiona ca s-au descoperit urme ale unor asezari romane, langa valea "Badenilor", iar pe malul stang al Ariesului s-au descoperit, de asemenea, urme ale unor asezari romane, un relief funerar fragmentar cu inscriptia CIL III 7701. Pe locul numit "movila Sf. Duh", din hotarul fostului sat Sanmihaiul de Sus, s-au gasit: o moneda de bronz de la Traian si un denar de potin din secolele II - III.
In zona numita "Stanca Rosie", pe "Drumul lui Traian", din regiunea comunei, s-a descoperit o moneda cu legenda "Provincia Dacia an II".
In satul Cornesti nu au fost descoperite urme romane, insa in satul Cheia a existat o asezare romana, fiind descoperite monumente sculpturale, capiteluri, coloane, un capac de sarcofag; exista posibilitatea ca unele sa fi fost aduse de la Turda.
Studii foarte importante legate de asezarea comunei Mihai Viteazu au fost realizate la sfarsitul sec. XIX-lea de catre istoricul si geograful Orban Balás ("Cum parasim Turda ajungem la localitatile Sanmihaiu de Jos si Sannmihaiu de Sus, ce sunt aproape contopite. Pe circa 4 km se intinde una dintre cele mai mari comune a Scaunului Ariesului […]Astazi (1880) satul se afla in partea dreapta a Ariesului, dar cum spun batranii, satul se intindea pe malul stang al Ariesului, nu satul s-a mutat, ci Ariesul a fost obligat sa-si schimbe cursul, prin zagazuire, pe la poalele Dealului Hodinis. Si acum se vad urmele digului in satul de jos, la moara care se afla la Argila de Jos").
Atestarea documentara
Comuna Mihai Viteazu (magh. Szentmihály), este o localitate care face parte din judetul Cluj, regiunea istorica Transilvania. In perioada interbelica a fost resedinta unei regiuni din judetul Turda. Localitatea a luat nastere prin unirea satelor Sanmihaiu de Jos si Sanmihaiu de Sus. Pana in anul 1876 ambele sate (Sanmihaiu de Jos si Sanmihaiu de Sus) au apartinut Scaunului Secuiesc al Ariesului.
Dintre toate satele din Scaunul Aries, Sanmihaiul este atestat, in spatiul actual, din anul 1170 cu dovezi de existenta. In acea data, la o fixare de granita intre Turda si Scaunul Aries, se aminteste despre aceasta localitate de granita sub numele de Szent-Mihalyfalva.
Dupa Orban Balász, prima dovada de existenta se face, dupa cum am mai precizat, la 1170. Tot el precizeaza ca la 1241 satul a fost distrus de tatari. Apare din nou, intr-un document referitor la infiintarea Scaunului Aries, in 1313, precum si in registrul de dijme papale (1332-1335), unde este prezentat un anumit Paulus Sacerdos de Sancti Michaelis. Intre anii 1332-1335, intalnim in registrele papale, denumirea satului Villa Sant Michaeli.
Un alt autor, Ernst Wagner da ca data pentru prima mentiune documentara, anul 1176 pentru localitatile Alsoszentmihaly (Sanmihaiul de Jos) si 1394 pentru Felsoszentmihaly (Sanmihaiul de Sus).
Documentele confirma cu claritate existenta la 1394, a satului Sanmihaiu de Sus si in 1441, a posesiunilor din Sanmihaiu de Sus. Pe la 1442, comuna Mihai Viteazu este mentionata, cu prilejul "homagiului", fata de principele Gheorghe Rakoczi al II-lea. Dupa o perioada de 14 ani, respectiv in 1455, apare sub numele de Zenthnyfalva, apoi dupa 200 de ani (1624) Also-Szent-Mihalyfalva, in 1760-1762 Also Szent Mihaly, iar in 1854 Also Szent Mihalyfalva.
Satul Sanmihaiu de Sus la 1394 apare sub numele de Felsewszentmihalyzfalva, la 1468 Felsew-Szent Mihaly, la 1760-1762 Felso-Szent Mihaly, iar la 1854 Felso-Szent Mihalyfalva.
In ceea ce priveste satul Cheia (Mischiu, Meszko), este specificata ca data de atestare in 1333, Sacerdos de Meszkö. In unele documente, numele acestei localitatati este de Miscau.
Pentru satul Cornesti, prima mentiune documentara a existentei localitatii este in anul 1332, cand se precizeaza preotii care achita dijma in Arhidiaconatul de Turda. Mai apare o noua mentiune documentara dupa aproximativ 200 de ani, respectiv in 1587-1589 cu prilejul perceperii dijmei din aceasta zona.
Cadrul fizico-geografic
Cadrul fizico-geografic
Transilvania este considerata de catre multi specialisti ca tara tuturor formelor de relief, de la campia joasa pana la muntii relativ inalti.
Ea se infatiseaza intr-un peisaj natural deosebit de variat, complex si pitoresc. Faptul ca s-au asezat oameni in aceasta zona intinsa a Apusenilor este urmarea simbiozei dintre acestia si formele de relief, care le-a oferit cadrul si potentialul natural unei dezvoltari socio-economice.
Asezarea geografica
Comuna Mihai Viteazu face parte din tara Tansilvaniei, regiune situata in partea de sud-est a judetului Cluj, la limita vestica a Campiei Transilvaniei, in cea mai mare parte depresiunea Turda-Campia Turzii, formata in cursul mijlociu si inferior al Ariesului. Spre limita de vest si nord-vest a teritoriului comunei, apare partea periferica a Campiei Transilvaniei, reprezentata printr-un versant monoclinal dezvoltat intre altitudinea de 335-500 m.
Din punct de vedere teritorial comuna Mihai Viteazu este una dintre cele mai mici din cadrul judetului Cluj, ea avand o suprafata de 47.53 kmp, respectiv 4753 ha, dintre care 350.87 ha fiind intravilan.
Centrul de comuna, satul Mihai Viteazu, se afla pe drumul national 75 Turda-Campeni, la 6 km de Turda.
Vecinii sunt: comuna Sandulesti la Nord, comuna Petrestii de Jos la Vest, comuna Moldovenesti la Vest si Est si Municipiul Turda la Est.
Comuna este situata la poalele muntilor Apuseni, de-a lungul Vaii Ariesului, in zona de contact a Muntilor Trascaului cu Podisul Transilvaniei.
Localitati apartinatoare
Comuna Mihai Viteazu este alcatuita din 3 sate:
Cornesti - se afla pe cursul Ariesului, in amonte de centrul de comuna, adica in partea de vest. Este a doua localitate a comunei, atat ca suprafata cat si ca numar de locuitori. Se afla pe DN 75 la aproximativ 10 km de Turda si 4 km de centrul de comuna.
Cheia - este situata in partea de nord-vest a comunei, in zona colinara. Pe raza localitatii Cheia se afla cabana Cheile Turzii si intrarea in vestitele Chei. Este cea mai mica dintre localitatile comunei si este asezata pe malul stang al Ariesului. Este legata de soseaua nationala printr-un drum comunal asfaltat de 1 km.
Relieful
Daca se studiaza cu atentie intregul relief al Transilvaniei se va constata ca el infatiseaza un peisaj natural deosebit de variat, complex si pitoresc.
Relieful comunei Mihai Viteazu este foarte diversificat, de un pitoresc aparte, el constituind o importanta sursa turistica.
Satele Mihai Viteazu si Cornesti fac parte din categoria localitatilor de campie de tip adunat, avand densitati de tip intravilan de 18.23 locuitori/ha la Mihai Viteazu si de 13.54 locuitori/ha la Cornesti. Satul Cheia este situat pe versantul cu panta pronuntata, de pe malul stang al Ariesului, cu aspect ce il prezinta ca o localitate rasfirata intr-o oarecare masura, un tip de asezare premontana, avand o densitate de 8.8 locuitori/ha.
Avand o pozitie geografica deosebita pe cursul mijlociu al Ariesului, la limita dintre zona premontana si depresiunea cea mai fertila a judetului, comunei i se confera rolul de baraj in fata emigratiei din zona montana.
Avand un relief plat, cu o pondere a padurilor destul de scazuta, comuna Mihai Viteazu este o unitate teritorial-administrativa de campie, cu o agricultura intensiva si un grad de urbanizare ridicat, cu foarte bune legaturi cu zonele inconjuratoare.
Pe teritoriul comunei, situate la periferia estica a Muntilor Apuseni, intr-o zona foarte complexa atat din punct de vedere fizico-geografic, cat si economic-geografic, se interfereaza trei trepte de relief:
Relieful montan - detine 10% din suprafata comunei si corespunde cu ultimele ramificatii ale Muntilor Trascaului, subunitate a Muntilor Apuseni.
Pe teritoriul comunei este inclus un sector restrans din Cheile Turzii, respectiv intrarea estica, si defileul salbatic al vaii Hasdate, cuprins intre Cheile Turzii pana la varsarea in Aries, in dreptul satului Cornesti.
Altitudinile sunt sub 800 m, atingand abia in punctele maxime 741 m (Dealul Mare) si 750 m (Coltul Sandului). Alte cateva culmi montane din zona defileului, in partea de vest a comunei, sunt: Baba Vara, culme impadurita cu pini si avand zone de pasunat, Varful Piatra Sura, Poiana Mica, Poiana Mare, Alunis.
Din punct de vedere geologic intalnim aici calcare, gipsuri si sisturi cristaline, in apropierea satului Cheia gasindu-se o cariera de piatra.
Dealurile - detin 30% din teritoriul comunei si includ versantul stang al vaii Ariesului. Aceasta treapta de relief apartine periferiei nord-estice a Campiei Transilvaniei. Altitudinele coboara de la 445 m la 350 m la baza versantului, in apropierea firului vaii. Specific pentru aceasta zona sunt alunecarile de teren care se intind din Mihai Viteazu, pana in preajma satului Cheia. Acestea sunt alunecari vechi cu aspect de piramida sau movila, iar in spatele lor se intalnesc ochiuri de apa. Alunecarile sunt rezultatul exploatarilor intinse din carierele de marne, argila si gipsuri. Dealurile din aceasta zona sunt:
Dar cea mai intinsa campie a comunei, si desigur zona agricola cea mai importanta, este partea de sud a localitatii Mihai Viteazu. Este vorba despre campia care cuprinde doua terase distincte care ating cateva sute de metri latime si se intind la vest pana la satul Cornesti, iar la est pana la hotarul Turzii.
Aceasta zona se imparte in doua subdiviziuni: Terasa de Jos si Terasa de Sus. Geologic, aici predomina depozitele de terasa: pietris, nisip si aluviuni. In urma cu multe sute de ani cursul Ariesului era prin zona Terasei de Jos. Se distinge si acum albia pietroasa a raului care a fost stramutat din cauza inundatiilor dese si devastatoare.
Clima
Clima este continental moderata, insa pe raza comunei difera de la sat la sat, cu deosebire in ceea ce priveste satele Mihai Viteazu si Cornesti, pe de-o parte, si satul Cheia, pe de alta parte. Astfel, in timp ce pentru satele Mihai Viteazu si Cornesti temperatura medie anuala este de 19-22 grade C, la Cheia, datorita curentilor ce patrund dinspre Cheile Turzii, se inregistreaza temperaturi cu 2-3 grade C sub media comunei.
Inaltimile care sunt pe malul stang al Ariesului formeaza un paravan ce protejeaza satele Cornesti si Mihai Viteazu de curentii ce vin dinspre munte, in mod deosebit, dinspre Cheile Turzii.
Microclimatul comunei este favorizat de influentele fonice. Acestea sunt miscari descendente ale aerului pe versantul estic al Muntilor Apuseni, miscari ce se resimt pe culoarul Ariesului si al Muresului.
Sunt frecvente inversiunile de temperatura in zona depresionara (cantonarea aerului rece pe vale), in intervalul mai racoros al anului (septembrie-martie), cu maxim de intensitate si frecventa in luna decembrie.
Nu se poate vorbi de calduri excesive si nici de geruri puternice, mai ales in ultimii 20 de ani, toamnele sunt lungi, cu o vreme deosebit de frumoasa, vanturile sunt orientate atat pe culoarul Ariesului, cat si in Cheile Turzii. Sub aspectul precipitatiilor, media anuala este de 550-700 l/m2. Cantitatile anuale de precipitatii prezinta si o accentuata variabilitate in timp, de la un an la altul. De regula, inghetul apare in partea a doua a lunii noiembrie, iar zapada dupa 10 decembrie.
Resurse naturale
Din punct de vedere geologic predomina depozitele fluviale de lunca si tereasa. Aceste formatiuni constituie amplasamentul localitatilor Mihai Viteazu si Cornesti, ambele situate pe terasa a III-a pe malul drept al Ariesului, pe terenul cu pante slabe si foarte slabe spre sud.
Conform datelor arheologice, localitatile Mihai Viteazu si Cornesti, au fost fondate initial pe malul stang al Ariesului, insa din cauza marilor si permanentelor inundatii ce puneau in pericol viata si bunurile locuitorilor, aceste doua asezari au fost mutate pe malul drept pentru a se asigura mai apoi o dezvoltare pe toate planurile. Dintr-o serie de documente, rezulta ca in urma cu multi ani, raul Aries si-a avut albia pe un alt traseu, ce se afla in zona de dincolo de calea ferata ingusta, dintre Fabrica de Sticla si dealul unde se afla mormantul marelui Voievod Mihai Viteazul (conform documentului ce se refera la construirea Fabricii de Sticlarie, de unde rezulta ca pe locul unde urma sa se construiasca unitatea, precum si in imprejurimi, erau multe mlastini, trestie si terenuri care erau bune pentru a fi exploatate pentru constructii, nisip si balast).
Solul are o fertilitate dintre cele mai ridicate din judet, lucru ce a asigurat, in mod constant, o productie vegetala importanta.
In ceea ce priveste subsolul, in comuna Mihai Viteazu se exploateaza:
Principalele resurse ale solului aflate in perimetrul comunei Mihai Viteazu sunt materialele de constructii. Acestea pot reprezenta materii prime pentru unitati dispuse sa le prelucreze, transformandu-le in produse superioare:
Reteaua hidrografica
De la est la vest comuna este strabatuta de raul Aries (Aurarul), care are un traseu variabil, cu multe meandre si o retea hidrografica saraca. Principalul afluent al Ariesului, pe teritoriul comunei este paraul Hasdate care curge dinspre nord in partea de vest a comunei.
Izvoarele subterane
Apele subterane aflate in perimetrul comunei Mihai Viteazu sunt captate prin statiile de pompare si pot asigura apa potabila pentru orasele Turda si Campia Turzii. Apele din panza freatica sunt captate prin trei statii amplasate astfel: una in partea de vest a satului Cornesti si doua statii in satul Mihai Viteazu, in partea de est si de vest a localitatii.
Panza freatica este la o adancime de 6-7 m si ea este captata in gospodariile populatiei prin pompe manuale sau fantani sapate.
Apele curgatoare
Valea Ariesului, paraseste muntii la Moldovenesti, strabatand comuna Mihai Viteazu de la vest la est.
Raul Aries este pricipala apa curgatoare din comuna si acesta izvoraste din Muntii Apuseni. Pe cursul sau superior aduna multi afluenti, avand astfel un debit considerabil.
Dupa inundatiile catastrofale din 1975, s-au construit diguri de aparare a satului. Astfel, terenurile din Ciga de Sus si Ciga de Jos nu mai sunt inundabile, ele fiind redate integral agriculturii.
Ariesul primeste pe teritoriul comunei Mihai Viteazu trei afluenti:
Apele statatoare
Pe teritoriul comunei Mihai Viteazu sunt putine exemple care se incadreaza la acest subcapitol. Totusi, se poate aminti Balta Cheia, balta formata din acumularile apei de ploaie in excavatiunile cauzate de alunecarile de teren din zona deluroasa. Balta are o intindere de aproximativ 15 arii, iar apa este folosita la adapatul animalelor care pasc pe pasunile din imprejurimi. In aceasta balta exista peste, iar in zona din jurul baltii intalnim o vegetatie specifica: papura, trestie, pipirig, arini si salcie.
Balti mai mici se formeaza si pe malurile Ariesului, mai ales in partea dinspre sat. Cand apele Ariesului ies din matca, excavatiunile efectuate pentru scoaterea balastului si nisipului se umplu cu apa. Si in aceste balti exista peste, iar in zona exista vegetatia specifica zonei de balta amintita mai sus.
Solurile
Calitatea solului este foarte buna, astfel acesta are o fertilitate ridicata, dintre cele mai ridicate din judet, ceea ce a asigurat in mod constant o productie vegetala si de legume importanta. Cultivarea vitei de vie si pomicultura ar putea avea o mare insemnatate. In prezent cultura vitei de vie a fost sever diminuata.
Comuna Mihai Viteazu are soluri foarte diversificate, in functie de forma de relief analizata. Relieful fiind foarte variat determina si o mare diversitate a solurilor.
In zona de lunca si terasa inferioara, solurile sunt aluvionare necarbonate, humificate, soluri foarte bune pentru cultivarea legumelor.
Soluri foarte productive sunt si cele de pe terasa superioara, mai ales cele din partea de sud a comunei, respectiv in lunca si Tabla Plaiesti. Aici exista solul brun de terasa si solul brun roscat de tereasa, mediu si puternic levigat. Aceste soluri permit cultivarea cu succes a cerealelor, cartofului, sfeclei de zahar, dar si a zarzavaturilor si a cepei.
In partea nordica a comunei, in zona de deal, solurile sunt diferite si mai putin rodnice: sol aluvionar brun mediu humificat cu material schelet rar si multe soluri erodate in zona Dealului Alb, cernoziom levigat degradat.
Versantele slab inclinate din zona Cheilor Turzii sunt cu soluri brune galbui de padure si podzol, marna si nisipuri.
Flora si fauna
Flora este caracteristica zonelor de campie si de deal. Zona Cheilor Turzii prezinta o situatie deosebita, aici cresc aproape 1000 de soiuri de plante, care reprezinta aproape o patrime din soiurile florei tarii, precum si plante foarte rare. Aceasta rezervatie floristica, cu multiple valente de ordin stiintific, social, estetic, a fost pusa sub ocrotire.
Flora specifica zonei de deal poate fi exemplificata aici cu pasuni intinse din preajma satului Cheia unde se regasesc ierburi, tufe de maces si porumbel.
In zona Muntilor Trascaului se afla, grupate pe versante, paduri de foioase care ocupa aproximativ 40% din totalul fondului forestier al comunei. Coniferele, respectiv pinul, ocupa aproximativ 60% din suprafata acoperita cu padure. In total, padurea acopera 555 ha din suprafata comunei Mihai Viteazu. Pe Valea Hasdatei si pe Aries se intalnesc arinul si salcia.
In ceea ce priveste fauna, se poate vorbi despre existenta berzei albe, a unor pasari sedentare si ale unor pasari migratoare, a soarecelui comun, a harciogului, a cartitei, a potarnichii. Se mai intalnesc si mistretul, lupul, vulpea, caprioara.
Speciile intalnite aici sunt si de interes cinegetic, zona fiind cautata de vanatori si pescari. Se pot vana iepuri, mistreti, caprioare, vulpi. Foarte imporatant este ca in stancaria Cheilor Turzii se mai pot vedea exemplare rare de acvila de stanca.
Lumea pasarilor este foarte bogata, existand aici specii de pasari prezente si in alte zone ale tarii: cioara de aratura, cucustiucul, tarca, potarnichea, fazanul, randunica, vrabia, cucul, barza si altele. In apele Ariesului si Hasdatelor se gaseste mreana, cleanul si scobarul.
- Localitati apartinatoare: Mihai Viteazu, Cornesti, Cheia
- Populatie: 5749 locuitori ( conform recensamânt din 2002)
- Teritoriu administrativ – suprafata: 47,53 km2
- Distanta pâna la resedinta de judet: 35 km
UTILITATI:
- retea energie electrica; retea apa potabila; retea canalizare menajera ( în faza de executie ); retea gaz metan; cai acces; telefonie fixa; telefonie mobila ( Cosmote, Orange, Vodafone); retea internet, management al deseurilor menajere
ECONOMIA LOCALA:
- agricultura; industrie; energie, apa, gaz; comert; transport; servicii
Istoricul localitatii
Comuna Mihai Viteazu a avut un rol memorabil de-a lungul istoriei ca punct geografic important in derularea unor evenimente istorice. Taranii din Scaunul Aries au participat la rascoala lui Horea, Closca si Crisan. Prin comuna Mihai Viteazu a trecut si Avram Iancu, impreuna cu motii din Apuseni, la Revolutia de la 1848.
Vechimea elementului uman pe teritoriul comunei Mihai Viteazu, s-a constatat mai ales cu ocazia sapaturilor arheologice care s-au facut in apropierea Cheilor Turzii si pe Dealul Alb din satul Cheia.
La sapaturile efectuate in anul 1989 s-au descoperit obiecte din diferite epoci: unelte din piatra si os, ceramica simpla si pictata, resturi de arme din bronz, oseminte de om si animale domestice. La Cornesti, pe dealul "Aurarul", s-au descoperit obiecte de podoaba (bratari, margele), unelte, precum si un depozit cu piese de bronz, apreciabil ca marime. Multe din aceste obiecte sunt localizate istoric, pe la inceputul epocii feudale, insa fara determinari concrete.
Cercetarile efectuate la sfarsitul sec. XIX-lea au conchis ca pesterile din Cheile Turzii au fost locuite incepand cu epoca de piatra, apoi in cea a bronzului si a fierului.
O conceptie noua si aproape definitiva, cu privire la istoricul zonei, a rezultat de pe urma sapaturilor si a vastelor investigatii facute cu competenta stiintifica de catre arheologul Nicolae Vlassa, sef de sectie la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca intre anii 1966-1971, astfel ca fata de cele 32 de pesteri cunoscute, s-au mai descoperit inca 28 pesteri si firide. S-a concluzionat atunci, ca cele mai vechi urme apartinand paleoliticului inferior (cca. 600.000 i.e.n.), au aparut in preajma cheilor, la intrarea dinspre satul Cheia, pe Dealul Alb. Aici s-au descoperit, intr-o straveche pestera formata in alabastru, o locuire a omului primitiv, cu vetre de foc si unelte de silex, apartinand Culturii Prund. Tot pe Dealul Alb s-au descoperit fosile ale unor animale preistorice: rinocer, elefant si o specie de cal salbatic.
In zona unde se afla in prezent caminul cultural si in imprejurimile satului Mihai Viteazu, la numai 2 km sud-vest de Potaissa, s-au descoperit urme ale unor constructii din caramizi, ceramica romana, obiecte marunte, sarcofage de piatra si obiecte din morminte (vase, monede). Unele dintre monumentele epigrafice si sculpturale care existau la casa Wolf, au fost aduse din ruinele castrului de la Potaissa.
Continuand firul descoperirilor de pe teritoriul actualei comune Mihai Viteazu, se poate mentiona ca s-au descoperit urme ale unor asezari romane, langa valea "Badenilor", iar pe malul stang al Ariesului s-au descoperit, de asemenea, urme ale unor asezari romane, un relief funerar fragmentar cu inscriptia CIL III 7701. Pe locul numit "movila Sf. Duh", din hotarul fostului sat Sanmihaiul de Sus, s-au gasit: o moneda de bronz de la Traian si un denar de potin din secolele II - III.
In zona numita "Stanca Rosie", pe "Drumul lui Traian", din regiunea comunei, s-a descoperit o moneda cu legenda "Provincia Dacia an II".
In satul Cornesti nu au fost descoperite urme romane, insa in satul Cheia a existat o asezare romana, fiind descoperite monumente sculpturale, capiteluri, coloane, un capac de sarcofag; exista posibilitatea ca unele sa fi fost aduse de la Turda.
Studii foarte importante legate de asezarea comunei Mihai Viteazu au fost realizate la sfarsitul sec. XIX-lea de catre istoricul si geograful Orban Balás ("Cum parasim Turda ajungem la localitatile Sanmihaiu de Jos si Sannmihaiu de Sus, ce sunt aproape contopite. Pe circa 4 km se intinde una dintre cele mai mari comune a Scaunului Ariesului […]Astazi (1880) satul se afla in partea dreapta a Ariesului, dar cum spun batranii, satul se intindea pe malul stang al Ariesului, nu satul s-a mutat, ci Ariesul a fost obligat sa-si schimbe cursul, prin zagazuire, pe la poalele Dealului Hodinis. Si acum se vad urmele digului in satul de jos, la moara care se afla la Argila de Jos").
Atestarea documentara
Comuna Mihai Viteazu (magh. Szentmihály), este o localitate care face parte din judetul Cluj, regiunea istorica Transilvania. In perioada interbelica a fost resedinta unei regiuni din judetul Turda. Localitatea a luat nastere prin unirea satelor Sanmihaiu de Jos si Sanmihaiu de Sus. Pana in anul 1876 ambele sate (Sanmihaiu de Jos si Sanmihaiu de Sus) au apartinut Scaunului Secuiesc al Ariesului.
Dintre toate satele din Scaunul Aries, Sanmihaiul este atestat, in spatiul actual, din anul 1170 cu dovezi de existenta. In acea data, la o fixare de granita intre Turda si Scaunul Aries, se aminteste despre aceasta localitate de granita sub numele de Szent-Mihalyfalva.
Dupa Orban Balász, prima dovada de existenta se face, dupa cum am mai precizat, la 1170. Tot el precizeaza ca la 1241 satul a fost distrus de tatari. Apare din nou, intr-un document referitor la infiintarea Scaunului Aries, in 1313, precum si in registrul de dijme papale (1332-1335), unde este prezentat un anumit Paulus Sacerdos de Sancti Michaelis. Intre anii 1332-1335, intalnim in registrele papale, denumirea satului Villa Sant Michaeli.
Un alt autor, Ernst Wagner da ca data pentru prima mentiune documentara, anul 1176 pentru localitatile Alsoszentmihaly (Sanmihaiul de Jos) si 1394 pentru Felsoszentmihaly (Sanmihaiul de Sus).
Documentele confirma cu claritate existenta la 1394, a satului Sanmihaiu de Sus si in 1441, a posesiunilor din Sanmihaiu de Sus. Pe la 1442, comuna Mihai Viteazu este mentionata, cu prilejul "homagiului", fata de principele Gheorghe Rakoczi al II-lea. Dupa o perioada de 14 ani, respectiv in 1455, apare sub numele de Zenthnyfalva, apoi dupa 200 de ani (1624) Also-Szent-Mihalyfalva, in 1760-1762 Also Szent Mihaly, iar in 1854 Also Szent Mihalyfalva.
Satul Sanmihaiu de Sus la 1394 apare sub numele de Felsewszentmihalyzfalva, la 1468 Felsew-Szent Mihaly, la 1760-1762 Felso-Szent Mihaly, iar la 1854 Felso-Szent Mihalyfalva.
In ceea ce priveste satul Cheia (Mischiu, Meszko), este specificata ca data de atestare in 1333, Sacerdos de Meszkö. In unele documente, numele acestei localitatati este de Miscau.
Pentru satul Cornesti, prima mentiune documentara a existentei localitatii este in anul 1332, cand se precizeaza preotii care achita dijma in Arhidiaconatul de Turda. Mai apare o noua mentiune documentara dupa aproximativ 200 de ani, respectiv in 1587-1589 cu prilejul perceperii dijmei din aceasta zona.
Cadrul fizico-geografic
Cadrul fizico-geografic
Transilvania este considerata de catre multi specialisti ca tara tuturor formelor de relief, de la campia joasa pana la muntii relativ inalti.
Ea se infatiseaza intr-un peisaj natural deosebit de variat, complex si pitoresc. Faptul ca s-au asezat oameni in aceasta zona intinsa a Apusenilor este urmarea simbiozei dintre acestia si formele de relief, care le-a oferit cadrul si potentialul natural unei dezvoltari socio-economice.
Asezarea geografica
Comuna Mihai Viteazu face parte din tara Tansilvaniei, regiune situata in partea de sud-est a judetului Cluj, la limita vestica a Campiei Transilvaniei, in cea mai mare parte depresiunea Turda-Campia Turzii, formata in cursul mijlociu si inferior al Ariesului. Spre limita de vest si nord-vest a teritoriului comunei, apare partea periferica a Campiei Transilvaniei, reprezentata printr-un versant monoclinal dezvoltat intre altitudinea de 335-500 m.
Din punct de vedere teritorial comuna Mihai Viteazu este una dintre cele mai mici din cadrul judetului Cluj, ea avand o suprafata de 47.53 kmp, respectiv 4753 ha, dintre care 350.87 ha fiind intravilan.
Centrul de comuna, satul Mihai Viteazu, se afla pe drumul national 75 Turda-Campeni, la 6 km de Turda.
Vecinii sunt: comuna Sandulesti la Nord, comuna Petrestii de Jos la Vest, comuna Moldovenesti la Vest si Est si Municipiul Turda la Est.
Comuna este situata la poalele muntilor Apuseni, de-a lungul Vaii Ariesului, in zona de contact a Muntilor Trascaului cu Podisul Transilvaniei.
Localitati apartinatoare
Comuna Mihai Viteazu este alcatuita din 3 sate:
- Mihai Viteazu,
- Cornesti,
- Cheia.
Cornesti - se afla pe cursul Ariesului, in amonte de centrul de comuna, adica in partea de vest. Este a doua localitate a comunei, atat ca suprafata cat si ca numar de locuitori. Se afla pe DN 75 la aproximativ 10 km de Turda si 4 km de centrul de comuna.
Cheia - este situata in partea de nord-vest a comunei, in zona colinara. Pe raza localitatii Cheia se afla cabana Cheile Turzii si intrarea in vestitele Chei. Este cea mai mica dintre localitatile comunei si este asezata pe malul stang al Ariesului. Este legata de soseaua nationala printr-un drum comunal asfaltat de 1 km.
Relieful
Daca se studiaza cu atentie intregul relief al Transilvaniei se va constata ca el infatiseaza un peisaj natural deosebit de variat, complex si pitoresc.
Relieful comunei Mihai Viteazu este foarte diversificat, de un pitoresc aparte, el constituind o importanta sursa turistica.
Satele Mihai Viteazu si Cornesti fac parte din categoria localitatilor de campie de tip adunat, avand densitati de tip intravilan de 18.23 locuitori/ha la Mihai Viteazu si de 13.54 locuitori/ha la Cornesti. Satul Cheia este situat pe versantul cu panta pronuntata, de pe malul stang al Ariesului, cu aspect ce il prezinta ca o localitate rasfirata intr-o oarecare masura, un tip de asezare premontana, avand o densitate de 8.8 locuitori/ha.
Avand o pozitie geografica deosebita pe cursul mijlociu al Ariesului, la limita dintre zona premontana si depresiunea cea mai fertila a judetului, comunei i se confera rolul de baraj in fata emigratiei din zona montana.
Avand un relief plat, cu o pondere a padurilor destul de scazuta, comuna Mihai Viteazu este o unitate teritorial-administrativa de campie, cu o agricultura intensiva si un grad de urbanizare ridicat, cu foarte bune legaturi cu zonele inconjuratoare.
Pe teritoriul comunei, situate la periferia estica a Muntilor Apuseni, intr-o zona foarte complexa atat din punct de vedere fizico-geografic, cat si economic-geografic, se interfereaza trei trepte de relief:
- montan,
- deluros,
- de ses, cu predominanta.
Relieful montan - detine 10% din suprafata comunei si corespunde cu ultimele ramificatii ale Muntilor Trascaului, subunitate a Muntilor Apuseni.
Pe teritoriul comunei este inclus un sector restrans din Cheile Turzii, respectiv intrarea estica, si defileul salbatic al vaii Hasdate, cuprins intre Cheile Turzii pana la varsarea in Aries, in dreptul satului Cornesti.
Altitudinile sunt sub 800 m, atingand abia in punctele maxime 741 m (Dealul Mare) si 750 m (Coltul Sandului). Alte cateva culmi montane din zona defileului, in partea de vest a comunei, sunt: Baba Vara, culme impadurita cu pini si avand zone de pasunat, Varful Piatra Sura, Poiana Mica, Poiana Mare, Alunis.
Din punct de vedere geologic intalnim aici calcare, gipsuri si sisturi cristaline, in apropierea satului Cheia gasindu-se o cariera de piatra.
Dealurile - detin 30% din teritoriul comunei si includ versantul stang al vaii Ariesului. Aceasta treapta de relief apartine periferiei nord-estice a Campiei Transilvaniei. Altitudinele coboara de la 445 m la 350 m la baza versantului, in apropierea firului vaii. Specific pentru aceasta zona sunt alunecarile de teren care se intind din Mihai Viteazu, pana in preajma satului Cheia. Acestea sunt alunecari vechi cu aspect de piramida sau movila, iar in spatele lor se intalnesc ochiuri de apa. Alunecarile sunt rezultatul exploatarilor intinse din carierele de marne, argila si gipsuri. Dealurile din aceasta zona sunt:
- Dealul Hodinis 444 m - fanat
- Dealul Piatra Taiata - pasune si fanat
- Dealul Pordei - fanat si arabil pana la limita cu comuna Sandulesti
- Dealul Dosul
- Dealul Fata Dosului - 450 m
- Dealul Fata Dosului de Sus
- Dealul Fata Dosului de Jos
- Dealul Alb - 500 m
- Dealul Imezeu - 425 m
- Dealul Lupilor
- Dealul Continit
- Ciga de Sus,
- Ciga de Jos,
Dar cea mai intinsa campie a comunei, si desigur zona agricola cea mai importanta, este partea de sud a localitatii Mihai Viteazu. Este vorba despre campia care cuprinde doua terase distincte care ating cateva sute de metri latime si se intind la vest pana la satul Cornesti, iar la est pana la hotarul Turzii.
Aceasta zona se imparte in doua subdiviziuni: Terasa de Jos si Terasa de Sus. Geologic, aici predomina depozitele de terasa: pietris, nisip si aluviuni. In urma cu multe sute de ani cursul Ariesului era prin zona Terasei de Jos. Se distinge si acum albia pietroasa a raului care a fost stramutat din cauza inundatiilor dese si devastatoare.
Clima
Clima este continental moderata, insa pe raza comunei difera de la sat la sat, cu deosebire in ceea ce priveste satele Mihai Viteazu si Cornesti, pe de-o parte, si satul Cheia, pe de alta parte. Astfel, in timp ce pentru satele Mihai Viteazu si Cornesti temperatura medie anuala este de 19-22 grade C, la Cheia, datorita curentilor ce patrund dinspre Cheile Turzii, se inregistreaza temperaturi cu 2-3 grade C sub media comunei.
Inaltimile care sunt pe malul stang al Ariesului formeaza un paravan ce protejeaza satele Cornesti si Mihai Viteazu de curentii ce vin dinspre munte, in mod deosebit, dinspre Cheile Turzii.
Microclimatul comunei este favorizat de influentele fonice. Acestea sunt miscari descendente ale aerului pe versantul estic al Muntilor Apuseni, miscari ce se resimt pe culoarul Ariesului si al Muresului.
Sunt frecvente inversiunile de temperatura in zona depresionara (cantonarea aerului rece pe vale), in intervalul mai racoros al anului (septembrie-martie), cu maxim de intensitate si frecventa in luna decembrie.
Nu se poate vorbi de calduri excesive si nici de geruri puternice, mai ales in ultimii 20 de ani, toamnele sunt lungi, cu o vreme deosebit de frumoasa, vanturile sunt orientate atat pe culoarul Ariesului, cat si in Cheile Turzii. Sub aspectul precipitatiilor, media anuala este de 550-700 l/m2. Cantitatile anuale de precipitatii prezinta si o accentuata variabilitate in timp, de la un an la altul. De regula, inghetul apare in partea a doua a lunii noiembrie, iar zapada dupa 10 decembrie.
Resurse naturale
Din punct de vedere geologic predomina depozitele fluviale de lunca si tereasa. Aceste formatiuni constituie amplasamentul localitatilor Mihai Viteazu si Cornesti, ambele situate pe terasa a III-a pe malul drept al Ariesului, pe terenul cu pante slabe si foarte slabe spre sud.
Conform datelor arheologice, localitatile Mihai Viteazu si Cornesti, au fost fondate initial pe malul stang al Ariesului, insa din cauza marilor si permanentelor inundatii ce puneau in pericol viata si bunurile locuitorilor, aceste doua asezari au fost mutate pe malul drept pentru a se asigura mai apoi o dezvoltare pe toate planurile. Dintr-o serie de documente, rezulta ca in urma cu multi ani, raul Aries si-a avut albia pe un alt traseu, ce se afla in zona de dincolo de calea ferata ingusta, dintre Fabrica de Sticla si dealul unde se afla mormantul marelui Voievod Mihai Viteazul (conform documentului ce se refera la construirea Fabricii de Sticlarie, de unde rezulta ca pe locul unde urma sa se construiasca unitatea, precum si in imprejurimi, erau multe mlastini, trestie si terenuri care erau bune pentru a fi exploatate pentru constructii, nisip si balast).
Solul are o fertilitate dintre cele mai ridicate din judet, lucru ce a asigurat, in mod constant, o productie vegetala importanta.
In ceea ce priveste subsolul, in comuna Mihai Viteazu se exploateaza:
- argila-din zona Dealului Hotinis, din partea de est a localitatii Mihai Viteazu, inspre municipiul Turda.
- balastul (folosit in constructii)-se scoate din Lunca Ariesului, mai ales din partea de est a satului Cornesti, unde se afla o importanta balastiera.
- apele subterane- reprezinta o mare bogatie a comunei Mihai Viteazu.
Principalele resurse ale solului aflate in perimetrul comunei Mihai Viteazu sunt materialele de constructii. Acestea pot reprezenta materii prime pentru unitati dispuse sa le prelucreze, transformandu-le in produse superioare:
- ciment,
- sticla,
- gips,
- ceramica,
- caramida.
Reteaua hidrografica
De la est la vest comuna este strabatuta de raul Aries (Aurarul), care are un traseu variabil, cu multe meandre si o retea hidrografica saraca. Principalul afluent al Ariesului, pe teritoriul comunei este paraul Hasdate care curge dinspre nord in partea de vest a comunei.
Izvoarele subterane
Apele subterane aflate in perimetrul comunei Mihai Viteazu sunt captate prin statiile de pompare si pot asigura apa potabila pentru orasele Turda si Campia Turzii. Apele din panza freatica sunt captate prin trei statii amplasate astfel: una in partea de vest a satului Cornesti si doua statii in satul Mihai Viteazu, in partea de est si de vest a localitatii.
Panza freatica este la o adancime de 6-7 m si ea este captata in gospodariile populatiei prin pompe manuale sau fantani sapate.
Apele curgatoare
Valea Ariesului, paraseste muntii la Moldovenesti, strabatand comuna Mihai Viteazu de la vest la est.
Raul Aries este pricipala apa curgatoare din comuna si acesta izvoraste din Muntii Apuseni. Pe cursul sau superior aduna multi afluenti, avand astfel un debit considerabil.
Dupa inundatiile catastrofale din 1975, s-au construit diguri de aparare a satului. Astfel, terenurile din Ciga de Sus si Ciga de Jos nu mai sunt inundabile, ele fiind redate integral agriculturii.
Ariesul primeste pe teritoriul comunei Mihai Viteazu trei afluenti:
- Valea Hasdate, care la traversarea calcarelor din Muntii Trascaului si-a creat chei, iar apoi si-a sapat prin munti un salbatic defileu, pana la confluenta cu raul Aries, la Cornesti.
- Valea Badenilor, traverseaza terasele de la sud la nord si se varsa in Aries pe raza localitatii Mihai Viteazu.
- Valea Plaiestilor, este un parau mic, paralel cu Valea Badenilor, si se varsa in Aries in dreptul localitatii Cheia.
Apele statatoare
Pe teritoriul comunei Mihai Viteazu sunt putine exemple care se incadreaza la acest subcapitol. Totusi, se poate aminti Balta Cheia, balta formata din acumularile apei de ploaie in excavatiunile cauzate de alunecarile de teren din zona deluroasa. Balta are o intindere de aproximativ 15 arii, iar apa este folosita la adapatul animalelor care pasc pe pasunile din imprejurimi. In aceasta balta exista peste, iar in zona din jurul baltii intalnim o vegetatie specifica: papura, trestie, pipirig, arini si salcie.
Balti mai mici se formeaza si pe malurile Ariesului, mai ales in partea dinspre sat. Cand apele Ariesului ies din matca, excavatiunile efectuate pentru scoaterea balastului si nisipului se umplu cu apa. Si in aceste balti exista peste, iar in zona exista vegetatia specifica zonei de balta amintita mai sus.
Solurile
Calitatea solului este foarte buna, astfel acesta are o fertilitate ridicata, dintre cele mai ridicate din judet, ceea ce a asigurat in mod constant o productie vegetala si de legume importanta. Cultivarea vitei de vie si pomicultura ar putea avea o mare insemnatate. In prezent cultura vitei de vie a fost sever diminuata.
Comuna Mihai Viteazu are soluri foarte diversificate, in functie de forma de relief analizata. Relieful fiind foarte variat determina si o mare diversitate a solurilor.
In zona de lunca si terasa inferioara, solurile sunt aluvionare necarbonate, humificate, soluri foarte bune pentru cultivarea legumelor.
Soluri foarte productive sunt si cele de pe terasa superioara, mai ales cele din partea de sud a comunei, respectiv in lunca si Tabla Plaiesti. Aici exista solul brun de terasa si solul brun roscat de tereasa, mediu si puternic levigat. Aceste soluri permit cultivarea cu succes a cerealelor, cartofului, sfeclei de zahar, dar si a zarzavaturilor si a cepei.
In partea nordica a comunei, in zona de deal, solurile sunt diferite si mai putin rodnice: sol aluvionar brun mediu humificat cu material schelet rar si multe soluri erodate in zona Dealului Alb, cernoziom levigat degradat.
Versantele slab inclinate din zona Cheilor Turzii sunt cu soluri brune galbui de padure si podzol, marna si nisipuri.
Flora si fauna
Flora este caracteristica zonelor de campie si de deal. Zona Cheilor Turzii prezinta o situatie deosebita, aici cresc aproape 1000 de soiuri de plante, care reprezinta aproape o patrime din soiurile florei tarii, precum si plante foarte rare. Aceasta rezervatie floristica, cu multiple valente de ordin stiintific, social, estetic, a fost pusa sub ocrotire.
Flora specifica zonei de deal poate fi exemplificata aici cu pasuni intinse din preajma satului Cheia unde se regasesc ierburi, tufe de maces si porumbel.
In zona Muntilor Trascaului se afla, grupate pe versante, paduri de foioase care ocupa aproximativ 40% din totalul fondului forestier al comunei. Coniferele, respectiv pinul, ocupa aproximativ 60% din suprafata acoperita cu padure. In total, padurea acopera 555 ha din suprafata comunei Mihai Viteazu. Pe Valea Hasdatei si pe Aries se intalnesc arinul si salcia.
In ceea ce priveste fauna, se poate vorbi despre existenta berzei albe, a unor pasari sedentare si ale unor pasari migratoare, a soarecelui comun, a harciogului, a cartitei, a potarnichii. Se mai intalnesc si mistretul, lupul, vulpea, caprioara.
Speciile intalnite aici sunt si de interes cinegetic, zona fiind cautata de vanatori si pescari. Se pot vana iepuri, mistreti, caprioare, vulpi. Foarte imporatant este ca in stancaria Cheilor Turzii se mai pot vedea exemplare rare de acvila de stanca.
Lumea pasarilor este foarte bogata, existand aici specii de pasari prezente si in alte zone ale tarii: cioara de aratura, cucustiucul, tarca, potarnichea, fazanul, randunica, vrabia, cucul, barza si altele. In apele Ariesului si Hasdatelor se gaseste mreana, cleanul si scobarul.